106
RuoohPH
Scf!ULLER
t,
English
Tacan a
Cavineña
honey (of sugar-cane)
siti-ena
wild cane
bue
bue
bark of the tree
aquiviti
eÍJiti
maize
dixe
exique
pajonal
eatsi
yatsi
(straw)
willow-tree
¡i¡i
lsisi-cue
liane
xunu
cunu
name
ebani
bacani
voice
utsui
e/suri
shame
bidu (bi¡u)
visu
piece
pedu
(to break)
ayi-pexo
fear
iyuba, taxida
muda, baxida
cramp
xaribaiti
casibute
iickle
lruqui
suqui
hiccough
lsudu
tsudu
pus
busu
ebutsu
pest
tsiqui
uxexe
breath (to)
xu
cuxa
silver
tsipiio
(?
J
ISipito
(?)
footprint
euatsi
euatsi
earth
eaua
medi (me¡i-mefri)
metsi
cicatrice
dipi
ipi
blow
tara
tata
lo marry
xaxemiti
caneti
(married)
., drink
idi (i?i)
ixi
, talk
quisa.quisa
(frequent.)
quisarali
,
learn
xababetsuati
babextt
,
burn
utsu
.ruxu
, get tired
xaduiti
cana
(tired)
"
augment
epudcuatiani
(augmen-
epid-yameka
ting?)
,
Jade
xabuitque
(impera!.)
abu
, bathe
ena-bitanisu
(when they
nabiti
are bathing)
water
ena
ena
pitcher
ena-quini
marsh, mud
tma-sapa
<~G
broth
ena-me
to whiten
pasanexa
paxadalza
white
pasane
paxada
to fasten
eirs
(?
)·
i.xi(fastened)
risi
n
catch
ina
ina
green
ezaua
sanado
dry
sara
erara
serious
bu-iyudo
catyidoaqui
round
perorata
cuareruda
on, upon
(e)biasu
diaque
cheap
tsuxe,
piHi
H
etsuxebute
old
edi (e!ij
esiri
·10
Surely related to the Kétsua
maqui·sapa,
mul
' 17
Etymologically related to
pilsintsa,
Ké!Sua;
cf.
L ENZ,
"Diccionario Etimolójico",
etc. Santiago de Chile, 1904, voz
piclzinclza.